propagà - explicat in DEX

propaga (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PROPAGÁ, propag, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) răspândi, a (se) împrăștia, a (se) transmite. 2. Tranz. Spec. A răspândi, a propovădui, a populariza o idee, o doctrină, o învățătură. – Din fr. propager, lat. propagare.

propaga (Dicționar de neologisme, 1986)
PROPAGÁ vb. I. tr., refl. A (se) răspândi, a (se) populariza. ♦ A (se) transmite; a (se) împrăștia. [P.i. propág. / < lat. propagare, cf. fr. propager].

propaga (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PROPAGÁ vb. I. tr., refl. a (se) răspândi, a (se) transmite, a (se) populariza. II. refl. (despre unde electromagnetice, căldură etc.) a se transmite în spațiu și în timp, a se împrăștia. (< fr. propager, lat. propagare)

propaga (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
propagá (a ~) vb., ind. prez. 3 propágă

propagà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
propagà v. 1. a înmulți prin reproducere: a propaga o specie într´o țară; 2. fig. a răspândi în jurul său: a propaga instrucțiunea.