pronunțabil - explicat in DEX

pronunțabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PRONUNȚÁBIL, -Ă, pronunțabili, -e, adj. (Rar) Care poate fi pronunțat. – Pronunța + suf. -bil.

pronunțabil (Dicționar de neologisme, 1986)
PRONUNȚÁBIL, -Ă adj. (Fon.) Care se poatre pronunța, rosti. [Cf. fr. prononçable, it. pronunciabile, lat. pronuntiabilis].

pronunțabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*pronunțábil, -ă adj. (lat. pronuntiabilis: fr. prononçable). Care se poate pronunța.

pronunțabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*pronunțábil adj. m., pl. pronunțábili; f. pronunțábilă, pl. pronunțábile

pronunțabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pronunțabil a. ce poate fi pronunțat.