prohibiționist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROHIBIȚIONÍST, -Ă, prohibiționiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care aparține prohibiționismului, privitor la prohibiționism.
2. S. m. și
f. Susținător al prohibiționismului. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. prohibitionniste.prohibiționist (Dicționar de neologisme, 1986)PROHIBIȚIONÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Susținător) al prohibiționismului. [Cf. fr.
prohibitionniste].
prohibiționist (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROHIBIȚIONÍST, -Ă adj., s. m. f. (susținător) al prohibiționismului. (< fr.
prohibitionniste)
prohibiționist (Dicționaru limbii românești, 1939)*prohibiționíst, -ă s. (d.
prohibițiune). Partizan al prohibițiuniĭ. Adj. Favorabil prohibițiuniĭ:
măsurĭ prohibiționiste. – Și
proi-.prohibiționist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prohibiționíst (-ți-o-) adj. m.,
s. m.,
pl. prohibiționíști; adj. f.,
s. f. prohibiționístă, pl. prohibiționíste