prohibiție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROHIBÍȚIE, prohibiții, s. f. Măsură legislativă sau administrativă prin care se interzice producerea, vânzarea, exportul sau importul unor mărfuri. – Din
fr. prohibition.prohibiție (Dicționar de neologisme, 1986)PROHIBÍȚIE s.f. Oprire, interzicere; (
spec.) interzicere de a vinde, de a importa sau de a exporta o marfă. [Gen.
-iei, var.
prohibițiune s.f. / cf. fr.
prohibition, lat.
prohibitio].
prohibiție (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROHIBÍȚIE s. f. 1. interdicție. 2. măsură prin care statul interzice producția, circulația sau comercializarea anumitor produse. (< fr.
prohibition, lat.
prohibitio)
prohibiție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prohibíție (-ți-e) s. f.,
art. prohibíția (-ți-a), g.-d. art. prohibíției; pl. prohibíții, art. prohibíțiile (-ți-i-)