profund (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROFÚND, -Ă, profunzi, -de, adj. 1. (Despre oameni) Înzestrat cu o mare putere de pătrundere, de înțelegere; care analizează temeinic lucrurile; pătrunzător, perspicace; (despre înțelegerea, despre gândurile, judecățile, creațiile etc. omului) care dovedește profunzime, seriozitate, inteligență.
2. (Despre însușiri morale, despre stări fiziologice sau psihice etc.) Puternic, intens, mare. ♦ (Despre salut, reverențe etc.) Care se face înclinând foarte mult capul, corpul;
p. ext. care exprimă respect, considerație.
3. (Despre ochi, privire) Care exprimă, care sugerează însușiri morale deosebite, profunzime, sentimente adânci.
4. (Despre voce, sunete etc.) Cu ton jos; grav, adânc.
5. (Despre procese fizice, sociale, morale etc.) Fundamental, esențial, radical.
6. (Despre ape, cavități, săpături, obiecte concave etc.) Al cărui fund este situat la o distanță (foarte) mare față de marginea de sus, de suprafață; adânc. – Din
lat. profundus, fr. profond.profund (Dicționar de neologisme, 1986)PROFÚND, -Ă adj. 1. Adânc. ♦ Greu de pătruns, de cunoscut, de înțeles. ♦ (
Despre glas, ton) Grav.
2. Intens, foarte mare.
3. Absolut, complet. ♦ (
Despre oameni) Serios, care judecă cu temei, cu seriozitate. [< lat.
profundus, cf. fr.
profond, it.
profondo].
profund (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROFÚND, -Ă adj. 1. adânc. ◊ greu de pătruns, de cunoscut, de înțeles. ◊ (despre glas, ton) grav. 2. intens. 3. absolut, complet. ◊ (despre oameni) serios, care judecă cu temei, cu seriozitate. (< lat.
profundus, fr.
profond)
profund (Dicționaru limbii românești, 1939)*profúnd, -ă adj. (lat.
profundus. V.
fund, a- și
cu-fund). Adînc:
mare, fîntînă, rană profundă. Fig. Noapte, jale, ignoranță, liniște profundă; mister, cugetător profund. De o mare înclinațiune:
plecăcĭune profundă. Adj.
A pătrunde profund.profund (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)profúnd adj. m.,
pl. profúnzi; f. profúndă, pl. profúndeprofund (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)profund a. adânc.