proctită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROCTÍTĂ, proctite, s. f. (
Med.) Inflamație a anusului; rectită. – Din
fr. proctite.proctită (Dicționar de neologisme, 1986)PROCTÍTĂ s.f. (
Med.) Inflamație a anusului; rectită. [< fr.
proctite].
proctită (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROCTÍTĂ s. f. inflamație a anusului; rectită. (< fr.
proctite)