procreator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROCREATÓR, -OÁRE, procreatori, -oare, adj. Care procreează. [
Pr.:
-cre-a-] – Din
fr. procréateur.procreator (Dicționar de neologisme, 1986)PROCREATÓR, -OÁRE adj. (
Rar) Care procreează. [Cf. fr.
procréateur, lat.
procreator].
procreator (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROCREÁTOR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care procreează. (< fr.
procréateur)
procreator (Dicționaru limbii românești, 1939)*procreatór, -oáre adj. (lat.
procreator). Care procreĭază.
procreator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)procreatór (rar)
(pro-cre-a-) adj. m.,
pl. procreatóri; f. sg. și
pl. procreatoáreprocreator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)procreator m. cel ce procrează.