problematizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROBLEMATIZÁRE, problematizări, s. f. 1. Acțiunea de
a problematiza și rezultatul ei.
2. Metodă de învățământ care declanșează activitatea independentă a elevului, gândirea și efortul personal al acestuia. –
V. problematiza.problematizare (Dicționar de neologisme, 1986)PROBLEMATIZÁRE s.f. (
Liv.) Acțiunea de a problematiza și rezultatul ei. [<
problematiza].
problematizare (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROBLEMATIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a problematiza. 2. metodă de învățământ de tip euristic, constând în a crea probleme cu scopul de a declanșa activitatea independentă a elevului sau a studentului, gândirea și efortul personal al acestuia. (< problematiza)
problematizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*problematizáre (pro-ble-) s. f.,
g.-d. art. problematizắrii; pl. problematizắri