probabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROBÁBIL, -Ă, probabili, -e, adj. Care se poate produce, întâmpla; care poate fi adevărat. ◊
Timpul probabil = condițiile meteorologice care se prevăd pentru zilele următoare. ♦ (Adverbial) După câte se pare, după toate probabilitățile; poate. – Din
fr. probable, lat. probabilis.probabil (Dicționar de neologisme, 1986)PROBÁBIL, -Ă adj. Care pare că este adevărat, întemeiat. ♦ Care se poate întâmpla. //
adv. După cât pare, potrivit tuturor probabilităților. [< lat
probabilis, cf. fr.
probable].
probabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROBÁBIL, -Ă I.
adj. care pare că este adevărat, întemeiat. ◊ care se poate întâmpla. II. adv. după cât se pare, după toate probabilitățile. (< fr.
probable, lat.
probabilis)
probabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*probábil, -ă adj. (lat.
probabilis). Care trebuĭe să fie așa după cum se pare, verisimil:
e probabil că nu s´a dus pe acolo. Teol. Opiniune probabilă, opiniune admisibilă (după uniĭ cazuiștĭ), odată ce a fost emisă de un autor serios.
Adv. După cum se pare:
voĭ trece, probabil, și pe acolo.probabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)probábil1 adj. m.,
pl. probábili; f. probábilă, pl. probábileprobabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*probábil2 adv.probabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)probabil a. 1. care pare adevărat:
argumente probabile; 2. care se poate produce:
eveniment probabil.