proaspăt (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROÁSPĂT, -Ă, proaspeți, -te, adj. 1. (Despre alimente sau produse alimentare) Pregătit sau recoltat recent;
p. ext. care n-a fost supus unui procedeu de conservare. ♦ (Despre plante) Cules, rupt de curând; neofilit.
2. Fig. Tânăr, fraged. ♦ Care are sau care păstrează calități de strălucire, de vitalitate, de tinerețe, care exprimă tinerețe, sănătate etc.
3. Care există sau a luat ființă de puțină vreme, care a fost făcut, creat etc. de curând; de dată recentă, nou. ◊
Loc. adv. (
Reg.)
Din proaspăt = de curând. ♦ (Despre oameni) Care se află într-o anumită situație sau care are o calitate de puțină vreme. ♦ Care își păstrează noutatea; viu, actual.
4. (Despre aer) Neviciat, curat. ♦ (Despre apă) Adus de curând de la sursă, bun de băut;
p. ext. rece.
5. Fig. Curat, pur, neîntinat.
6. Cu forțe noi; odihnit. – Din
gr. prósfatos.proaspăt (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)proáspăt (proáspătă), adj. –
1. Recent, nou, de curînd. –
2. Natural, nepreparat. –
Mr.,
megl. proaspit, istr. proaspăt. Gr. πρόσφατος (Cihac, II, 690; Murnu, 47; Cipariu,
Gram., 84; Pascu, I, 194; Sandfeld 30). –
Der. prospătură, s. f. (aliment proaspăt; persoană recent înnobilată);
împrospăta, vb. (a face să fie proaspăt);
prospețime, s. f. (noutate, frăgezime).
proaspăt (Dicționaru limbii românești, 1939)proáspăt, -ă (
oa dift.) adj., pl.
ețĭ, ețe (vgr.
prósfatos, de curînd tăĭat, d.
pró, în ainte [!], și
sfázo, taĭ). Care e tăĭat orĭ muls orĭ adus de la izvor orĭ făcut de curînd, care nu s´a alterat de vechime:
carne proaspătă, lapte saŭ
unt proaspăt (V.
topit),
apă proaspătă (rece),
pîne [!] proaspătă (V.
uscat).
Fig. Neostenit, neuzat:
trupe proaspete. Neconsumat, plin de vĭață și frumuseță [!]:
obraz proaspăt. Recent:
veste, carte proaspătă. Adv.
Un obraz proaspăt ras.proaspăt (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)proáspăt adj. m.,
pl. proáspeți; f. proáspătă, pl. proáspeteproaspăt (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)proaspăt a. și adv.
1. de un rece potrivit și plăcut:
apă proaspătă; 2. de curând făcut:
pâine proaspătă; 3. fig. recent:
o carte proaspătă. [Gr. bizantin PRÓSFATOS, lit. de curând ucis (vorbind de vite): românește cu sensul generalizat].