primulacee (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRIMULACÉE, primulacee, s. f. (La
pl.) Familie de plante perene, rar anuale, cu frunzele dispuse de obicei în rozetă, cu florile gamopetale; (și la
sg.) planta care face parte din această familie. [
Pr.:
-ce-e] – Din
fr. primulacées.primulacee (Dicționar de neologisme, 1986)PRIMULACÉE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate gamopetale, având ca tip ciuboțica-cucului; (
la sg.) plantă din această familie. [Pron.
-ce-e, sg. invar. / < fr.
primulacées].
primulacee (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRIMULACÉE s. f. pl. familie de plante erbacee dicotiledonate, gamopetale: primula. (< fr.
primulacées)
primulacee (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PRIMULACÉE (‹
fr.; {s}
lat. primulus „cel dintâi”)
s. f. pl. Familie de plante erbacee, cu peste 600 de specii, perene sau anuale, cu frunze alterne sau opuse, rareori verticilate, și cu flori gamopetale, solitare sau în inflorescențe (
ex. ciclama, ciuboțica-cucului). Flora României cuprinde 35 de specii spontane și cultivate.
primulacee (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)primulacée s. f.,
art. primulacéea, g.-d. art. primulacéei; pl. primulacée