prezumție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREZÚMȚIE, prezumții, s. f. (
Livr.)
1. Părere întemeiată pe aparențe, pe ipoteze, pe deducții; presupunere, supoziție. ♦ Recunoaștere a unui fapt ca autentic din punct de vedere juridic, până la proba contrară.
2. Părere exagerat de bună despre sine; înfumurare, aroganță. – Din
fr. présomption, lat. praesumptio.