prevedea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREVEDEÁ, prevắd, vb. II.
1. Tranz. A deduce (din fapte care precedă) evoluția evenimentelor viitoare; a avea intuiția celor ce urmează să se întâmple; a întrezări; a presimți.
2. Tranz. (Despre legi, regulamente, îndrumări etc.) A specifica, a prescrie; a indica, a menționa.
3. Tranz. A echipa, a înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare.
4. Refl. (
Înv. și
reg.) A se vedea prin ceva; a se întrezări. ♦ A se oglindi, a se reflecta. –
Pre1- +
vedea (după
fr. prévoir).prevedea (Dicționar de neologisme, 1986)PREVEDEÁ vb. II.
1. tr. A-și da seama, a deduce mersul evenimentelor viitoare din unele fapte prezente sau trecute a căror legătură cauzală cu ele este evidentă.
2. tr. (
Despre legi) A stabili, a specifica.
3. tr. A echipa, a înzestra cu...
4. refl. A se întrezări. [P.i.
prevăd. / după fr.
prévoir, it.
prevedere < lat.
praevidere].
prevedea (Marele dicționar de neologisme, 2000)PREVEDEÁ vb. tr. 1. a deduce evoluția evenimentelor viitoare plecând de la cele prezente; a anticipa ceea ce s-ar putea întâmpla; a previziona. ◊ a întrezări. 2. a organiza dinainte. 3. (despre legi) a stabili, a specifica. 4. a echipa, a înzestra cu... (< fr.
prévoir, după lat.
praevidere)
prevedea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prevedeá (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. prevắd, 1
pl. prevedém, 2
pl. prevedéți; conj. prez. 3
să prevádă; ger. prevăzấnd; part. prevăzútprevedeà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)prevedeà v.
1. a vedea dinainte ce trebue să se întâmple;
2. a lua precauțiunile necesare:
am prevăzut toate; 3. a se vedea prin, a se străvedea:
când cerul se prevede ’n valea înflorită BOL.