prevăzător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREVĂZĂTÓR, -OÁRE, prevăzători, -oare, adj. Care ia din timp măsuri pentru a preîntâmpina unele neplăceri care i s-ar putea întâmpla, care știe să evite neplăcerile; care dovedește prudență; prudent, precaut. –
Pre1 +
văzător (după
fr. prévoyant).