prevaricator - explicat in DEX

prevaricator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PREVARICATÓR, -OÁRE, prevaricatori, -oare, s. m. și f., adj. (Livr.) (Persoană) care comite o prevaricațiune. – Din fr. prévaricateur, lat. praevaricator.

prevaricator (Dicționar de neologisme, 1986)
PREVARICATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Care își încalcă îndatoririle legale; care trădează o cauză. [Cf. lat. praevaricator, fr. prévaricateur].

prevaricator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PREVARICATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care comite o prevaricațiune. (< fr. prévaricateur, lat. praevaricator)

prevaricator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*prevaricatór, -oáre adj. (lat. praevaricátor, -óris, d. váricus, care depărtează picĭoarele, pin [!] aluz. la o înșelăcĭune la un joc cu mingea). Neonest în funcțiunea luĭ: funcționar prevaricator. S. Un prevaricator.

prevaricator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
prevaricatór (livr.) adj. m., s. m., pl. prevaricatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. prevaricatoáre

prevaricator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
prevaricator a. și m. care nu îndeplinește datoriile funcțiunii sale.