preumbla (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREUMBLÁ vb. I
v. plimba.preumbla (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)preumblá, preúmblu, vb. I (înv. și pop.)
1. a (se) plimba.
2. (fig.) a îndrepta, a arunca (privirea).
preumblà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)preumblà v.
1. a (se) plimba:
noaptea zeii se preumblă ’n veșmintele lor dalbe EM.;
2. fig. a îndrepta, a arunca ici și colea:
a preumbla privirile sale asupra diferitelor obiecte. [Lat. PERAMBULARE, redus popular la
primbla și
plimba].