pretexta - explicat in DEX

pretexta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PRETEXTÁ, pretextez, vb. I. Tranz. A invoca un motiv (neîntemeiat sau neadevărat) pentru a justifica o acțiune, o atitudine; a se folosi de un pretext. – Din fr. prétexter.

pretexta (Dicționar de neologisme, 1986)
PRETEXTÁ vb. I. tr. A invoca un motiv, a se folosi de un pretext. [< fr. prétexter].

pretexta (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PRETEXTÁ vb. tr. a invoca, a se folosi de un pretext. (< fr. prétexter)

pretexta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pretextá (a ~) vb., ind. prez. 3 pretexteáză

pretextà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pretextà v. a lua de pretext: a pretexta o indispozițiune.