preta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRETÁ, pretez, vb. I.
Refl. 1. A consimți să facă ceva incorect sau care este sub demnitatea sa.
2. A se potrivi la..., a fi bun la... – Din
fr. prêter.preta (Dicționar de neologisme, 1986)PRETÁ vb. I. refl. 1. A se deda; a consimți la ceva incorect, nelegal.
2. A se potrivi la... [p.i.
-tez. / < fr.
prêter].
preta (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRETÁ vb. refl. 1. a se deda; a consimți la ceva incorect, nelegat, reprobabil. 2. a se potrivi la... (< fr.
prêter)
preta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!pretá (a se ~) vb. refl.,
ind. prez. 3
se preteáză