presta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRESTÁ, prestez, vb. I.
Tranz. A îndeplini o muncă, a desfășura o activitate. ◊
Expr. A presta (un) jurământ = a depune un jurământ (în condițiile prevăzute de lege). – Din
lat. praestare.presta (Dicționar de neologisme, 1986)PRESTÁ vb. I. tr. A depune, a desfășura o activitate. [< lat.
praestare, cf. it.
prestare].
presta (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRESTÁ vb. tr. a depune, a desfășura o activitate. (< lat.
praestare)
presta (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)prestá (prestéz, prestát), – A îndeplini o muncă, a desfășura o activitate.
Lat. praestare (
sec. XIX). Numai în formula
a presta jurămînt „a jura”, din
fr. prêter serment. –
Der. prestanță, s. f., din
fr. prestance; prestați(un)e, s. f., din
fr. prestation.presta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prestá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
presteáză