presiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRESIÚNE, presiuni, s. f. 1. Forță care apasă (uniform și perpendicular) pe unitatea de suprafață a unui corp; mărime fizică egala cu raportul dintre valoarea acestei forțe și aria suprafeței corpului respectiv; apăsare. ◊
Presiune atmosferică = presiune pe care o exercită atmosfera asupra suprafeței pământului și a corpurilor situate pe ea.
2. (În sintagma)
Presiune arterială = tensiune.
3. (
Bot.; în sintagma)
Presiune radiculară = presiune din celulele vii ale rădăcinii care împinge apa în rădăcină și tulpină.
4. Fig. Constrângere (morală, economică, politică, socială) exercitată asupra cuiva. ♦ (Rar) Stare de apăsare sufletească. [
Pr.:
-si-u-] – Din
fr. pression.presiune (Dicționar de neologisme, 1986)PRESIÚNE s.f. 1. Forță exercitată (prin apăsare) asupra unei suprafețe; apăsare.
2. (
Fig.) Constrângere morală, violență. [Pron.
-si-u-. / cf. fr.
pression, it.
pressione, lar.
pressio].
presiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRESIÚNE s. f. 1. forță exercitată (prin apăsare) asupra unei suprafețe. 2. (fig.) constrângere (morală, politică). (< fr.
pression, lat.
pressio)
presiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*presiúne f. (lat.
préssio, -ónis, d.
prémere, pressum, a apesa [!]. V.
presez, opresiune, împresor). Apesare:
presiunea atmosferică. Fig. Constrîngere morală:
supt [!] presiunea opiniuniĭ publice, a exercita o presiune asupra cuĭva. Mașină cu abur supt presiune, mașină gata de a se mișca (de ex. ca să plece vaporu, trenu ș. a.). – Forma
presie nu există deși există
ex- și
im-presie.presiune (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PRESIÚNE (‹
fr.,
lat.)
s. f. 1. Forță care apasă pe suprafață unui corp; apăsare. ♦ (
FIZ.) Raportul dintre forța normală de apăsare pe o suprafață a unui mediu material și aria acestei suprafețe. ◊
P. atmosferică =
p. exercitată de atmosferă pe suprafața corpurilor, indiferent de orientarea suprafeței. Se măsoară în mm coloană de mercur (mm Hg), în milibari sau, în sistemul internațional de unități, în pascali (Pa).
P.a. scade o dată cu creșterea altitudinii; valoarea medie la
alt. 0 m (nivelul mării) la latitudinea de 45º și temperatura de 0ºC este echivalentă cu greutatea unei coloane de mercur de 760 mm cu secțiunea de 1 cm
2, respectiv 101.325 N/m
2 (pascali); valorile mari indică stabilitatea vremii, iar valorile mai mici posibilitatea schimbării timpului.
P. de vapori = tensiunea de vapori.
P. litostatică v. litostatic. 2. (
FIZIOL.)
P. arterială = tensiune arterială.
3. (
BOT.)
P. radiculară =
p. care ia naștere în celulele vii ale rădăcinii și care determină împingerea apei în rădăcini și în sus prin vasele lemnoase ale tulpinii.
4. Fig. Constrângere (morală). ◊
Grup de p. = grup de interese al cărui scop este influențarea factorilor decizionali politici.
P. demografică =
p. exercitată de o populație prea numeroasă în raport cu resursele naturale sau economice disponibile.
presiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)presiúne (-si-u-) s. f.,
g.-d. art. presiúnii; pl. presiúnipresiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)presiune f.
1. acțiunea de a presa și efectul ei:
presiune atmosferică; 2. fig. constrângere morală:
presiunea opiniunii publice.