presetupă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRESETÚPĂ, presetupe, s. f. Garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini; presgarnitură. – Din
fr. presse-étoupe.presetupă (Dicționar de neologisme, 1986)PRESETÚPĂ s.f. Presgarnitură. [< fr.
presse-étoupe].
presetupă (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRESETÚPĂ s. f. presgarnitură. (< fr.
presse-étoupe)
presetupă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!presetúpă (pre-se-/pres-e-) s. f.,
g.-d. art. presetúpei; pl. presetúpe