prepotent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREPOTÉNT, -Ă, prepotenți, -te, adj. (Rar) Puternic, autoritar, foarte influent. – Din
lat. praepotens, -ntis.prepotent (Dicționar de neologisme, 1986)PREPOTÉNT, -Ă adj. Foarte puternic, autoritar; foarte influent. [< lat.
praepotens].
prepotent (Marele dicționar de neologisme, 2000)PREPOTÉNT, -Ă adj. atotputernic. (< lat.
praepotens)
prepotent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prepotént (rar)
adj. m.,
pl. prepoténți; f. prepoténtă, pl. prepoténte