preparà - explicat in DEX

prepara (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PREPARÁ, prepár, vb. I. 1. Tranz. A pregăti din timp ceva, a face ca ceva să fie gata (în vederea unei acțiuni sau a unei prelucrări ulterioare). ♦ Refl. A fi pe punctul de a..., a fi gata să... 2. Tranz. și refl. A (se) pregăti în vederea unui examen, a unei activități; a învăța temeinic. 3. Tranz. A preveni pe cineva asupra unui eveniment, a anunța pe ocolite, cu menajamente. 4. Tranz. A găti (o mâncare). – Din fr. préparer, lat. praeparare.

prepara (Dicționar de neologisme, 1986)
PREPARÁ vb. I. tr., refl. A (se) pregăti. [P.i. prepár. / < fr. préparer, cf. lat. praeparare].

prepara (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PREPARÁ vb. tr., refl. a (se) pregăti. (< fr. préparer, lat. praeparare)

prepara (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
prepará (prepár, preparát), vb. – A pregăti. Fr. préparer. – Der. preparandie, s. f. (Trans., școală normală), din lat. praeparanda; preparandist, s. f. (elev al unei școli normale); preparativ, adj. (preparator); preparative, s. f. pl. (preliminarii, acțiuni pregătitoare), din fr. préparatif; preparator, adj. (care prepară; asistent; profesor particular); preparați(un)e, s. f., din fr.

prepara (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
prepará (a ~) vb., ind. prez. 3 prepáră

preparà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
preparà v. 1. a aranja dinainte: a prepara o masă; 2. a dispune: a prepara spiritele; 3. a studia, a medita: a prepara un discurs.