prenumerant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRENUMERÁNT, prenumeranți, s. m. (Ieșit din uz) Abonat la o publicație periodică sau la o carte încă netipărită;
p. ext. persoană care contribuie la o listă de subscripție. – Din
lat. praenumerans, -ntis.prenumerant (Dicționaru limbii românești, 1939)*prenumeránt, -ă s. (germ.
pränumerant, d. mlat.
praenúmerans, -ántis).
Pe la 1848. Abonat care a plătit în ainte [!].
prenumerant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)prenumerant m. abonat.