prenota (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRENOTÁ, prenotez, vb. I.
Tranz. (Rar) A înscrie dinainte pe cineva pe o listă, pentru a-l avea în evidență. –
Pre1- +
nota.prenota (Dicționar de neologisme, 1986)PRENOTÁ vb. I. tr. (
Rar) A înscrie dinainte pe cineva pe o listă pentru a-l avea în evidență. [<
pre- +
nota].
prenota (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRENOTÁ vb. tr. a înscrie dinainte pe cineva într-un registru, pe o listă. (< germ.
pränotieren)
prenota (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prenotá (a ~) (rar)
vb.,
ind. prez. prenoteáză