premiant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREMIÁNT, -Ă, premianți, -te, s. m. și
f. Elev care a obținut un premiu la sfârșitul anului școlar. ♦ Persoană care a obținut un premiu la un concurs. [
Pr.:
-mi-ant] –
Premia +
suf. -ant.premiant (Dicționar de neologisme, 1986)PREMIÁNT, -Ă s.m. și f. Elev care a obținut un premiu la sfârșitul anului școlar. [<
premia].
premiant (Marele dicționar de neologisme, 2000)PREMIÁNT, -Ă s. m. f. elev care a obținut un premiu la sfârșitul anului școlar. (< premia + -ant)
premiant (Dicționaru limbii românești, 1939)*premiánt, -ă s. (rus.
premiant, d.
prémiĭa, premiŭ. Cp. cu
adresant, arestant). Laureat, premiat, căruĭa i s´a dat un premiu:
premiantu întîĭ.premiant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)premiánt (-mi-ant) s. m.,
pl. premiánțipremiant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)premiant m. cel ce a obținut o recompensă școlară.