prelarg (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRELÁRG s. n. (Rar) Întindere vastă, spațiu întins. ◊
Loc. prep. În prelargul = în largul, pe întinsul, în cuprinsul. –
Pre2 +
larg.prelarg (Dicționaru limbii românești, 1939)*prelárg n. (
pre- și
larg).
Lit. Rar. În prelargu cîmpiiĭ, în largu cîmpiiĭ.
prelarg (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prelárg (
înv.)
s. n.prelarg (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)prelarg n. spațiu larg:
în prelargul câmpiei OD. ║ a. și adv.
fig. desvoltat:
a vorbi mai prelarg.