prejudicia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREJUDICIÁ, prejudiciez, vb. I.
Tranz. A cauza cuiva un prejudiciu. [
Pr.:
-ci-a] – Din
fr. préjudicier.prejudicia (Dicționar de neologisme, 1986)PREJUDICIÁ vb. I. tr. A cauza prejudicii; a păgubi, a dăuna. [Pron.
-ci-a, p.i. 3,6
-iază, ger.
-iind. / < fr.
préjudicier].
prejudicia (Marele dicționar de neologisme, 2000)PREJUDICIÁ vb. tr. a cauza un prejudiciu. (< fr.
préjudicier)
prejudicia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prejudiciá (-ci-a) vb.,
ind. prez. 3
prejudiciáză, 1
pl. prejudiciém (-ci-em); conj. prez. 3
să prejudiciéze; ger. prejudiciínd (-ci-ind)prejudicià (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)prejudicià v. a cauza prejudicii.