preaînălțat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREAÎNĂLȚÁT, -Ă preaînălțați, -te, adj. (În titulatura dată domnilor sau prelaților) Preamărit. –
Prea +
înălțat.preaînălțat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)preaînălțát (
înv.)
adj. m.,
pl. preaînălțáți; f. preaînălțátă, pl. preaînălțáte