preasfânt (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREASFẤNT, -Ă, preasfinți, -te, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care a primit harul divin; sfânt.
2. Adj.,
s. m. și
f. Termen respectuos de adresare sau epitet pentru clerici, mucenici, sfinți. –
Prea +
sfânt.preasfânt (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!preasfấnt (preas-fânt/prea-sfânt) adj. m.,
pl. preasfínți; f. preasfấntă, pl. preasfínte