practician (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRACTICIÁN, -Ă, practicieni, -e, s. m. și
f. Profesionist (de obicei medic) cu practică sau experiență îndelungată. ♦ Persoană care cunoaște mai ales latura practică a meseriei sau a specialității sale. [
Pr.:
-ci-an] – Din
fr. praticien (după
practică).practician (Dicționar de neologisme, 1986)PRACTICIÁN, -Ă s.m. și f. Tehnician, medic etc. cu o îndelungată experiență. ♦ Cel care cunoaște mai ales partea practică a unei meserii. [Pron.
-ci-an, pl.
-ieni, -iene. / cf. fr.
praticien].
practician (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRACTICIÁN, -Ă s. m. f. tehnician, medic etc. cu o îndelungată experiență. (după fr.
praticien)
practician (Dicționaru limbii românești, 1939)*practicián, -ă s. (fr.
praticien). Medic care are mare practică (mare pricepere) în dĭagnoză. – Se poate zice și
practic, ca
critic, d.
critică.practician (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)practicián (-ci-an) s. m.,
pl. practiciéni (-ci-eni)practician (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)practician m.
1. medic experimentat;
2. cel ce cunoaște procedura în justiție. [După fr.
praticien].