poșoar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POȘOÁR, poșoare, s. n. Placă pe care s-a decupat o literă, o cifră, un model, folosită ca șablon. – Din
fr. pochoir.poșoar (Dicționar de neologisme, 1986)POȘOÁR s.n. Placă de carton sau de metal decupată, servind ca șablon. [Pron.
-șoar. / < fr.
pochoir].
poșoar (Marele dicționar de neologisme, 2000)POȘOÁR s. n. placă de carton sau de metal decupată, servind ca șablon. (< fr.
pochoir)
poșoar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)poșoár (-șoar) s. n.,
pl. poșoáre