posttonic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POSTTÓNIC, -Ă, posttonice, adj. (
Lingv.: despre silabe sau sunete) Care urmează după o silabă sau după o vocală accentuată. – Din
fr. posttonique.posttonic (Dicționar de neologisme, 1986)POSTTÓNIC, -Ă adj. (
Despre silabe, vocale atone) Așezat după un sunet accentuat; care urmează după accent. [< fr.
posttonique].
posttonic (Marele dicționar de neologisme, 2000)POSTTÓNIC, -Ă adj. (despre silabe, sunete) așezat după o silabă tonică sau după un sunet accentuat. (< fr.
posttonique)
posttonic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)posttónic (post-to-) adj. m.; f.
posttónică, pl.
posttónice