postmortem (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POST-MÓRTEM adv.,
adj. invar. (În legătură cu distincțiile acordate unor oameni iluștri) După moarte. –
Loc. lat.postmortem (Dicționar de neologisme, 1986)POST-MÓRTEM adv. (
În legătură cu o distincție acordată cuiva) După moarte. [< lat.
post – după,
mors – moarte].
postmortem (Marele dicționar de neologisme, 2000)POST-MÓRTEM adv., adj. inv. (despre o distincție) după moarte. (< lat.
post-mortem)
postmortem (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)POST MORTEM, NIHIL EST (
lat.)
după moarte nu e nimic – Seneca, „Troades”, 397.
postmortem (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)post-mórtem (
lat.)
adj. invar.,
adv.