pospăială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POSPĂIÁLĂ, pospăieli, s. f. Faptul de
a pospăi; (
concr.) înveliș sau strat subțire dintr-o materie care acoperă un obiect;
fig. lustru înșelător, aparență, spoială, superficialitate. [
Pr.:
-pă-ia-] –
Pospăi +
suf. -eală.