portieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PORTIÉRĂ, portiere, s. f. 1. Ușă cu geam (la un automobil, la un vagon de tren, la un cupeu etc.).
2. (Rar) Draperie atârnată deasupra unei uși (pentru a o masca). [
Pr.:
-ti-e-] – Din
fr. portière.portieră (Dicționar de neologisme, 1986)PORTIÉRĂ s.f. 1. Ușă cu geam (la un automobil, la o trăsură închisă, la un vagon de cale ferată).
2. Draperie atârnată deasupra unei uși pentru a o masca. [Pron.
-ti-e-. / < fr.
portière].
portieră (Marele dicționar de neologisme, 2000)PORTIÉRĂ s. f. 1. ușă cu geam (la un automobil, la o trăsură închisă, la un vagon de tren). 2. draperie deasupra unei uși. (< fr.
portière)
portieră (Dicționaru limbii românești, 1939)*portiéră f., pl.
e (fr.
portière. Ușă de cupeŭ. Perdea înaintea uneĭ ușĭ.
portieră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)portiéră (-ti-e-) s. f.,
g.-d. art. portiérei; pl. portiéreportieră (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)portieră f.
1. ușă de trăsură;
2. perdea înaintea unei uși (= fr.
portière).