portic - explicat in DEX

portic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PORTÍC, porticuri, s. n. Galerie exterioară, mărginită de o colonadă, uneori cu arcade, care servește ca loc de adăpost sau de plimbare în jurul unei piețe, al unei clădiri etc. sau ca intrare monumentală într-un edificiu. [Pl. și: portice] – Din fr. portique, lat. porticus.

portic (Dicționar de neologisme, 1986)
PORTÍC s.n. 1. Galerie deschisă, susținută de o coloană, care se întinde înaintea unei intrări, a unei porți monumentale, de-a lungul unei clădiri, în jurul unei grădini sau al unei piețe. 2. Instalație de gimnastică cuprinzând o serie de aparate (pârghii, prăjini etc.) pentru diferite exerciții. [Pl. -curi, -ce, var. portice s.n. / cf. fr. portique, it. portico, lat. porticus].

portic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PORTÍC s. n. 1. galerie deschisă, susținută de o colonadă, de-a lungul unei clădiri, în jurul unei grădini sau piețe. 2. instalație de gimnastică cu o serie de aparate (pârghii, prăjini etc.) pentru diferite exerciții. (< fr. portique, lat. porticus)

portic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*pórtic n., pl. e (lat. pórticus [f.], d. porta, poartă). Galerie deschisă susținută de coloane și arcade: porticu Magdaleneĭ la Paris. În filosofie [!], secta stoicilor, al căror șef, Zenone, îșĭ preda cursurile supt [!] un portic (vgr. stoá) din Atena.

portic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
portíc s. n., pl. portícuri

portic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
portic n. galerie deschisă sprijinită de coloane și de arcade. ║ Porticul, școala filozofului stoic Zenon, care instruia sub un portic din Atena.