porcoi - explicat in DEX

porcoi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PORCÓI, porcoaie, s. n. Grămadă de fân sau de paie; spec. căpiță. ♦ P. gener. Grămadă, morman, maldăr. [Var.: purcói s. n.] – Porc + suf. -oi.

porcoi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
porcói (porcoáie), s. n. – 1. Mușuroit, grămadă de pămînt cu care se acoperă baza plantelor cultivate. – 2. Grămadă, morman. – Var. purcoi. Lat. porca „mușuroire”, care pare să fi fost cuvînt diferit de la porca „scroafă”, cf. it. porca „brazdă”, sp. aporcar; cu suf. augmentativ -oi. Nu există dovadă documentară a folosirii cuvîntului primitiv fără suf.; totuși, este posibil ca rus. porka „vas de lemn” (origine necunoscută după Vasmer, II, 407), să provină din rom.

porcoi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
porcói¹ (pește, porc mare) s. m., pl. porcói, art. porcóii

porcoi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!porcói²/purcói (grămadă) s. n., pl. porcoaie/purcoaie

porcoĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
porcóĭ n., pl. oaĭe (ca și porcan 2). Mold. Munt. Porcan, grămadă de fîn. Grămadă în general: un porcoĭ de galbenĭ. – În Munt. și purcoĭ. V. porșor.