porcin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PORCÍN, -Ă, porcini, -e, adj.,
s. f. 1. Adj. De porc (
1); privitor la porci, caracteristic, propriu porcilor; ca de porc.
2. S. f. (La
pl.) Nume generic dat porcilor (
1); (și la
sg.) porc (
1). – Din
lat. porcinus, fr. porcin.porcin (Dicționar de neologisme, 1986)PORCÍN, -Ă adj. Relativ la porc. //
s.f.pl. Subordin din clasa mamiferelor din care fac parte porcii; (
la sg.) animal din acest subordin. [< fr.
porcin].
porcin (Marele dicționar de neologisme, 2000)PORCÍN, -Ă I.
adj. referitor la porc. II. s. f. pl. suide. (< lat.
porcinus, fr.
porcin/es/)
porcin (Dicționaru limbii românești, 1939)1) porcín m. (ung.
porcsfü).
Vest. Troscot.
porcin (Dicționaru limbii românești, 1939)2) porcín m. (ung.
porcsin, porcin, vgerm.
purcelan, purzilla, d. lat.
portulaca).
Est. Portulacă, ghețușcă.
porcin (Dicționaru limbii românești, 1939)3) *porcín, -ă adj. (lat.
porcinus). De porc, porcesc, al porcilor:
rasa porcină.porcin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)porcín adj. m.,
pl. porcíni; f. porcínă, pl. porcíne