ponosire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PONOSÍRE,ponosiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) ponosi (1) și rezultatul ei. – V. ponosi.
ponosire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ponosíre (pop.) s. f., g.-d. art. ponosírii