ponos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PONÓS, ponoase, s. n. 1. (
Pop.) Consecință neplăcută; necaz, neajuns; nemulțumire, supărare.
A trage ponoasele. ◊
Expr. (
Reg.)
A-și face ponos cu cineva = a ajunge la neplăceri cu cineva, a-și pricinui supărare, necaz.
A-i purta (cuiva)
ponos = a avea necaz pe cineva, a-i purta ranchiună, a-l dușmăni.
2. (
Pop.) Clevetire, defăimare; injurie, calomnie, insultă. ♦ Nume rău, poreclă (defăimătoare).
3. (
Înv. și
reg.) Acuzare, învinuire; pâră, protest; (
concr.) plângere, reclamație, jalbă.
4. (
Pop.) Cusur, vină.
5. (
Reg.) Glumă, șotie; poznă. – Din
sl. ponosŭ.ponos (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ponós (-suri), s. n. – Infamie, discreditare, reputație proastă, notă rea.
Sl. ponosŭ (Miklosich,
Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 276; Conev 101),
cf. slov.,
ceh.,
rus. ponos. –
Der. ponosi, vb. (a defăima, a discredita; a (se) uza, a (se) degrada), din
sl. ponositi; ultimul sens, propriu în
Mold., există și în
sl.;
ponoslu, s. n. (
înv.,
Mold., dojană), prin intermediul
mag. panaszol (Gáldi,
Dict., 95);
ponoslui, vb. (a mustra;
înv., a defăima), din
mag. panaszlani; donosi, vb. (a pîrî; a defăima), din
sl. donositi (Cihac, II, 99);
donosenie, s. f. (
înv., pîră).
ponos (Dicționaru limbii românești, 1939)ponós n., pl.
oase (vsl.
po-nósŭ, dezonoare, rușine, sîrb.
ponos, mîndrie, rus.
ponös, oprobriŭ, ceh.
ponos, plîngere; ung.
panasz, plîngere. V.
pri-nos).
Fam. Nume răŭ:
a scoate cuĭva ponos. Defect:
acest om are multe ponoase. A duce saŭ
a trage ponosu saŭ
ponoasele, a suferi, a îndura:
tu să facĭ, și eŭ să duc ponosu? – Vechĭ și
ponóslu (d.
ponosluĭesc, după
maslu, măsluĭesc).
ponos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ponós (
pop.)
s. n.,
pl. ponoáseponos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ponos n.
1. nume rău:
ce e frumos, poartă ponos PANN;
2. poreclă:
numele tău va rămânea pângărit cu ponosul de tâlhar ISP.;
3. greșală:
i-a găsit ponoase. [Slav. PONOSU, rușine].