ponegrire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PONEGRÍRE, ponegriri, s. f. Acțiunea de
a (se) ponegri; bârfire, defăimare, calomniere, ponegreală. –
V. ponegri.ponegrire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ponegríre (-ne-gri-) s. f.,
g.-d. art. ponegrírii; pl. ponegríri