pomușoară - explicat in DEX

pomușoară (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
POMUȘOÁRĂ, pomușoare, s. f. (Bot.; reg.) 1. Păltior. 2. Coacăz. ♦ Coacăză. – Poamă + suf. -ușoară.

pomușoară (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
pomușoáră, pomușoáre, s.f. (reg.) 1. strugurel, strugure mic. 2. coacăz, coacăză. 3. agriș, agrișă. 4. coacăz sălbatic cu fructe roșii și acre; păltior. 5. plantă americană cu flori roșcate sau galbene, cu fructe în ciorchini, cultivată și la noi ca plantă ornamentală. 6. plantă cu tulpina agățătoare, cu flori violete, cu fructe în formă de boabe roșii, folosită în medicină; lăsnicior.

pomușoară (Dicționaru limbii românești, 1939)
pomușoáră f., pl. e (d. poamă). Est. Coacăze, fructele coacăzuluĭ (ribes rubrum): niște bobițe de pomușoară, un chilogram de pomușoară (material). Coacăz, tufa care produce coacăze: niște tufe de pomușoară. V. smorodină.

pomușoară (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pomușoáră (reg.) s. f., g.-d. art. pomușoárei; pl. pomușoáre

pomușoară (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pomușoară f. Mold. Bot. coacăză.