pomieră(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) POMIÉRĂ,pomiere, s. f. (Rar) Fructieră. [Pr.: -mi-e-] – Din fr. pommière.
pomieră(Marele dicționar de neologisme, 2000) POMIÉRĂs. f. (rar) fructieră. (< fr. pommière)
pomieră(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pomiéră (livr.) (-mi-e-) s. f., g.-d. art. pomiérei; pl. pomiére