pomicultură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POMICULTÚRĂ s. f. Ramură a științelor agricole care cuprinde studiul biologiei și al agrotehnicii pomilor fructiferi, ameliorarea lor și comportarea în cultură a diferitelor specii sau soiuri; ramură a agriculturii care se ocupă de cultura pomilor fructiferi. – Din
fr. pomiculture.pomicultură (Dicționar de neologisme, 1986)POMICULTÚRĂ s.f. Ramură a agriculturii care se ocupă de cultura pomilor fructiferi. [< fr.
pomiculture, lat.
pomicultura].
pomicultură (Marele dicționar de neologisme, 2000)POMICULTÚRĂ s. f. ramură a agriculturii care se ocupă cu cultura pomilor și arbuștilor fructiferi. (< it.
pomicultura, fr.
pomiculture)
pomicultură (Dicționaru limbii românești, 1939)*pomicultúră f. (lat.
pomus, pom, și
cultura, cultură). Cultura pomilor, pomărit.
pomicultură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pomicultúră s. f.,
g.-d. art. pomicultúriipomicultură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pomicultură f. cultura pomilor:
Școala de pomicultură din Oradea-Mare.