pomadă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POMÁDĂ, pomezi, s. f. 1. Preparat cosmetic parfumat, obținut din substanțe grase, cu care se unge părul, barba, mustățile, pielea.
2. Produs farmaceutic de uz intern, preparat dintr-o materie grasă (lanolină, vaselină etc.), în care s-au încorporat una sau mai multe substanțe medicamentoase; alifie, unguent. – Din
fr. pommade.pomadă (Dicționar de neologisme, 1986)POMÁDĂ s.f. Alifie preparată din diferite substanțe grase, folosită pentru îngrijirea părului sau a pielii. [Pl.
-mezi, -made, -măduri. / < fr.
pommade].
pomadă (Marele dicționar de neologisme, 2000)POMÁDĂ s. f. 1. preparat cosmetic, din diferite substanțe grase, pentru îngrijirea părului sau a pielii. 2. unguent. (< fr.
pommade)
pomadă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)pomádă (-de), s. f. – Pomadă, unguent. –
Mr. pomadă. Fr. pommade, it. pomada (›
mr.),
cf. ngr. πομάδα,
bg. pomada. –
Der. pomăda (
var. pomădui),
vb. (a unge).
pomadă (Dicționaru limbii românești, 1939)*pomádă f., pl.
e și
ezĭ (fr.
pommade, d. it.
pomata, care vine d.
pomo, măr, fiind-că la început, se puneaŭ în ĭa [!] și mere răzuite). Unsoare solidă parfumată de uns păru. V.
cozmetic, alifie.pomadă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pomádă s. f.,
g.-d. art. pomézii; pl. pomézipomadă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pomadă f. substanță moale și unsuroasă, compusă din ceară sau din grăsime de animale, în care s´au amestecat diferite ingrediente; întrebuințată în farmacie și parfumerie.