politonal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLITONÁL, -Ă, politonali, -e, adj. (
Muz.) Referitor la politonalitate, de politonalitate. – Din
germ.,
engl. polytonal.politonal (Dicționar de neologisme, 1986)POLITONÁL, -Ă adj. Referitor la politonalitate. [Cf. germ.
polytonal].