politolog (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLITOLÓG, politologi, s. m. Specialist în politologie. – Din
fr. politologue.politolog (Dicționar de neologisme, 1986)POLITOLÓG s.m. Specialist în politologie. [< fr.
politologue].
politolog (Marele dicționar de neologisme, 2000)POLITOLÓG s. m. specialist în politologie. (< fr.
politologue)
politolog (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)POLITOLÓG, -Ă, politologi, -e, s. m. și
f. (Rar la
f.) Specialist în politologie. – Din
fr. politologue.politolog (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*politológ s. m.,
pl. politológi