politip (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLITÍP, politipuri, s. n. (
Tipogr.) Grup de cuvinte sau de semne tipografice turnate într-o singură bucată și întrebuințate des, mai ales în titluri. – Din
fr. polytype.politip (Dicționar de neologisme, 1986)POLITÍP s.n. (
Poligr.) Grup de cuvinte sau de semne care se întrebuințează des, mai ales în titluri, fiind turnate într-un singur bloc. [< fr.
polytype].
politip (Marele dicționar de neologisme, 2000)POLITÍP s. n. grup de cuvinte sau semne tipografice, turnate într-o singură bucată, mai ales în titluri. (< fr.
polytype)