politicastru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLITICÁSTRU, politicaștri, s. m. (Rar;
peior.) Om politic lipsit de orizont, preocupat de interese meschine. –
Politic +
suf. -astru (după
poetastru etc.).
politicastru (Dicționar de neologisme, 1986)POLITICÁSTRU s.m. (
Peior.) Politician de duzină, lipsit de valoare. [Et. incertă].
politicastru (Marele dicționar de neologisme, 2000)POLITICÁSTRU s. m. politician de duzină, lipsit de valoare. (< fr.
politicastro)
politicastru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)politicástru (
livr.)
s. m.,
art. politicástrul; pl. politicáștri, art. politicáștrii